Cine îşi mai aruncă câte un ochi peste mesajele ce ni le lăsăm în chatboxul din dreapta a observat probabil mesajul referitor la blogul eMAG. Mai exact băieţii (plătiţi cu sume măricele mi se spune) au luat de pe net o temă gratuită, din întâmplare aceeaşi cu cea folosită de mine prima dată pe blogul ăsta. La fel ca şi mine i-au personalizat câteva elemente grafice şi au tradus expresiile uzuale. Spre deosebire de mine însă, nu au lăsat în footer link către portughezul care a muncit la temă, ci şi-au atribuit lor meritele. În plus Cristi s-a uitat prin temă şi a văzut că codul a rămas intact. Foarte frumos copyright-ul ăsta! L-am anunţat pe Daniel Fajardo, să vedem el ce părere are. 
Şi un screenshot pentru eternitate (clic pentru mărire): link.
După câteva zeci de fripturi file am descoperit că toate mirodeniile ce-mi place să le presar peste nu se mai risipesc dacă feliile de carne stau lipite una de alta în momentul condimentării. Unde-i smiley ăla de-şi dă 2 palme singur? 
După lupte seculare începute anul trecut, etichetele electronice wireless au ajuns şi pe strada noastră, şi anume la Mega Image Valea Oltului.
Şi câteva detalii ale funcţiilor implementate în etichete: link.
Preafrumoasa mea domniţă a avut prima lecţie de condus din viaţa ei. Am însoţit-o, am făcut cunoştinţă cu instructorul (Nicu Boşcu din câte ni s-a spus, că de citit nu am desluşit scrisul doamnei de la “Şcoala de Şoferi Vyo”) , şi a aruncat-o direct în trafic. Practic în parcare am stat doar câteva minute, restul petrecându-le pe traseul de mai jos, instructorul motivând la sfârşit că “prima lecţie e de obicei pierdută…trebuie să te ţin în parcare, să-ţi prezint instrumentele…ţi le-am prezentat…să-ţi deschid capota şi să-ţi arăt motorul…ce să-ţi arăt la el, că ăsta nou e capsulat, nu vezi nimic, iar eu trebuie să-ţi vorbesc de Dacia veche, nu de Sandero”. (clic o dată pentru deschiderea pozei într-o pagină nouă, şi încă un clic pentru mărirea ei)
Pentru cineva care nu a mai pus niciodată mâna pe volan, eu consider că s-a descurcat excelent. Când a ajuns la jumătatea traseului deja semnaliza singură şi schimba vitezele fără să i se mai spună. Desigur că a fost puţin crispată, dar e firesc când stai cu morcovul să nu se urce vreun imbecil pe tine, sau tu pe el. Spre mirarea mea au fost destul de puţini deliranţi care să facă urât când vedeau maşina de şcoală pe drum. Următoarea lecţie o are sâmbăta următoare, iar eu intru în pâine de luni după-amiază. Peste câteva săptămâni însă se mai eliberează graficul (mulţi înscrişi, multe examene) şi o să facem unul după celălalt, în aceeaşi zi.
De întors ne-am întors cu o altă elevă, instructorul binevoind să ne aducă până acasă, de la Parcul Tineretului prin Sălaj, Rahova şi Drumul Sării până la noi la Valea Ialomiţei, colţ cu Valea Oltului. Adică un drum cam tot atâta de lung ca şi la dus. Tipa care era la volan, simpăticuţă şi sexy, era cam obrăznicuţă şi repezită: deşi vroia să dea examen acuma pe 10, încă nu era lămurită cum se învârte volanul, nu era atentă pe unde i se spunea să meargă, se uita ce fac alţii în loc de ce face ea, iar cireaşa de pe tort era mentalitatea “de ce să dau prioritate la plecarea autobuzului din staţie?…şi eu sunt pe drum…de ce să dau prioritate la trecerea de pietoni?…că ei sunt pe trotuar…de ce ăla face prostii şi eu nu am voie?” Se vedea că-l cam enerva pe instructor, şi o cam lua la mişto.
Legat de asta am observat o chestie şi la alţii: relaţia instructor – elev este una cordială, degajată, iar felul în care se poartă elevul determină şi o reacţie a instructorului pe măsură. Adică am auzit şi eu de poveşti cu instructori care nu-şi făceau treaba sau pipăiau elevele, dar dacă te întinzi la gagicăreală cu instructorul, probabil şi el se va trage de chiloţei cu tine la un moment dat. Adina a avut noroc că era cu parazitul (adică eu) în maşină, iar instructorul vorbea când cu ea, când cu mine, dar cred că a contribuit şi faptul că ea are un look serios şi sexy în sensul finuţ, nu vulgar. Tipa ce a condus la întoarcere era pe cât de simpăticuţă ca fizic şi vorbă, pe atâta de neserioasă, aşa că nici instructorul nu se obosea să abordeze tonul folosit cu Adina.
În rest tipul pare destul de OK, dar rămâne să vedem şi dăţile viitoare cum evoluează lucrurile.
PS: ia să vedem baby dacă se prinde vreunul că din grabă am desenat greşit sensul de mers pe cheiul Dâmboviţei. 
Mizeria asta îmi apare de pe 1 septembrie de fiecare dată când deschid programul de messenger pe telefon Slick. Upgrade la ce? Link-ul duce la versiunea de calculator a Yahoo Messenger, iar din pagina respectivă când apeşi “mobile” te trimite pe pagina de WAP a messengerului. Pentru că în 2009 Yahoo nu are programe dedicate de messenger mobil decât pentru câteva modele, iar Nokia şi sistemul de operare Symbian nu se numără printre ele. Anul trecut un şefuţ de la ei se lăuda la Radio Lynx că există aşa ceva, însă pe site-urile lor singura menţiune este “ne gândim să lucrăm cu aşa ceva…cândva”.
Deci upgrade la ce? Care e versiunea aia nouă de messenger mobil de la Yahoo de care nu am auzit încă? Sau e doar o măgărie comercială a Yahoo menită să crească numărul de utilizatori din pagina de WAP, şi implicit numărul celor ce vor vedea reclama din partea de sus a paginii? (cine a folosit pe telefon messengerul on-browser de la Yahoo ştie despre ce vorbesc) Ăştia de la Yahoo devin tot mai dubioşi pe zi ce trece.
