Sa presupunem ca un cetatean din alta tara (a se citi Bucuresti) doreste sa tranziteze Timisoara pentru a ajunge intr-un orasel de provincie din vestul tarii. Cetateanul doreste sa calatoreasca din tara sa de bastina pana in gara Timisoara Nord cu un tren de noapte, pentru a ajunge odihnit, apoi sa plece mai departe cu o cursa regulata – autobuz sau tren.
Conform tabieturilor sale cetateanul se informeaza inainte de plecare asupra mijloacelor de transport avute la dispozitie. Primul soc il are cand constata disparitia de pe site-ul CFR-ului (cel cu webmaster mort de foame care pune reclame adsense printre graficele de circulatie) a aproape 100 de km de cale ferata de linie secundara. Cetateanul banuieste ori o eroare de sistem, ori cedarea magistralei feroviare catre camarila smecherilor din minister. Site-ul local timisorean al transportatorului de stat nu-l lamureste decat partial: linia a fost pasata unui operator privat. Dupa scormoniri pe net gaseste si operatorul: Regiotrans Brasov, operator care la prima vedere pare ok, in ciuda graficului de circulatie aproape identic cu cel al fostului proprietar si a prezentarii in limbaj de lemn de pe site. Dar doar la prima vedere.
Cetateanul se mai uita si pe site-ul Autotim, o companie de transport locala apartinand de mamutul Atlassib. Misto, zice cetateanul, autobuzul face mai putin cu o ora si ma duce mai aproape de destinatie cu cativa km. 4 curse pe zi dus, 4 intors. Super, mergem cu autobuzul, zice cetateanul.
Din Bucuresti trenul pleaca la mare fix. In Timisoara ajunge cu aproape juma de ora intarziere, suficient ca cetateanul sa piarda singura legatura Regiotrans de dimineata. Cum este primit cetateanul bucurestean de catre Timisoara? Nema toalete publice, cucu birou de bagaje, cersetori cacalau, miros de pisat, zone industriale abandonate, case ce stau sa cada in capul trecatorilor. Cetateanul nostru nu are din fericire nevoie la wc, dar cu trolerul ce-l cara dupa el e o mare problema. Are de ales daca sa stea cateva ore pe banca in gara (vreo 6 ore numai), cum a inghetat cu vreo 2 ani in urma, sa se plimbe cu el prin oras sau sa sune un prieten. Care prieten salveaza temporar situatia, ca in grija factorilor de raspundere timisoreni nu ne putem lasa. Probabil mesajul autoritatilor locale este ceva de genul: “Ce ma, vreti sa vedeti ceva din Timisoara cat sunteti in tranzit? Mars ma acasa!”
Si se face ora la care cetateanul decide sa se indrepte spre autogara Autotim-ului. Suna intai la sediu, interesandu-se daca cursele in directia dorita pleaca din respectiva autogara. Desigur, susura duduia banateanca. Ajuns la casa de bilete a autogarii cetateanul nostru primeste un raspuns stupefiant: in/din directia respectiva nu exista nici una din cele 8 curse afisate, “site-ul fiind neactualizat”! Sunand inapoi la sediul Autotim gagicuta miserupista ii da un alt raspuns decat cel initial: “eu nu stiu, iar site-ul nu este actualizat”. Fain asa, cu teapa Autotim cetateanul nostru a pierdut si a 2-a cursa Regiotrans de pe ziua respectiva. Faini oameni banatenii astia, de mare incredere!
Dupa alte 2 ore de asteptat pe banca in gara cetateanul se urca in trenul personal al Regiotrans. Un alt soc: trenurile automotor ale operatorului privat Regiotrans Brasov nu doar ca merg la fel de incet ca cele ale CFR-ului (60km in 2 ore si jumatate), nu doar ca sunt mai imputite si mai vandalizate decat cele ale CFR, nu doar ca sunt deservite de unii indivizi cu aspect de boschetari si batausi, nu doar ca trenurile sunt la fel de vechi ca ale CFR-ului, dar mai scot si fum pe cosuri mai ceva ca Titanicul! La fel ca si Timisoara si operatorii privati sunt tot un fel de pom laudat si de gard vopsit. In tren un batran se plange cuiva la telefon ca si-a luat aceeasi teapa cu Autotim-ul ca si cetateanul nostru. Iar la coborare cetateanul nostru se uita dupa “livery number”, numarul de inmatriculare al trenului…lipsa! Cetateanul isi aminteste cum altii mananca bors pe diverse site-uri cum ca privatii sunt mai buni si mai eficienti ca bugetarii, si nu se poate opri sa nu constate ca deseori e exact invers.
Citat de pe site-ul Regiotrans: “REGIOTRANS Brasov isi rezerva dreptul de a gasi cele mai adecvate modalitati organizatorice, pentru adaptarea competentei firmei la cerintele mediului economic si social”. Cu alte cuvinte: calatorii nostri sunt niste tarani, dintr-una din cele mai sarace zone ale Romaniei, da-i dracu ca pot sa mearga si cu imputiciunile astea, nu le trebuie confort! Cat priveste trenurile nepoluante, sau numarul de calatori acaparati si multumiti, alte minciuni de marketing: trenurile lor polueaza in draci (noxe si fonic), iar calatorii acaparati sunt de fapt primiti in dar de la prietenii din minister, nicidecum nu au venit de bunavoie.
PS: Trecand peste faptul ca cica Einstein nu a zis niciodata asa ceva despre albine, fraza fiind inventata de autori necunoscuti in scopuri meschine, trecand peste faptul ca lui Einstein i se atribuie mai multe decat a facut (vezi misticismul creat in jurul lui de diversi indivizi amatori de senzational), eu intreb ce cauta albinele alea pe toaletele “ecologice” (toalete folosite initial pe santiere, pentru workeri imputiti, dar folosite la noi de parca ar fi solutia minune), mai ales daca tinem cont de fobia oamenilor pentru goangele paroase.
PS2: Stiati ca Asociatia Crescatorilor de Pasari din Romania a scos o carte despre iepurele de casa (vazuta intr-un pet shop local)? Pe principiul asta ne putem astepta ca o ipotetica asociatie a gargaritelor de gradina sa scrie o carte despre gestatia la elefanti.
Mai tine cineva minte cu ce slogan s-a lansat Germanos in Romania? “Avem orice fel de baterii, chiar si de elicopter!” Si in advertoriale se laudau cum furnizeaza de la “nasturi” de ceas de mana la acumulatori de submarin. Acum insa e o adevarata aventura sa gasesti in magazinele Germanos o baterie, alta decat R6 (AA) sau de telefoane mobile de acum 3 ani. “Acumulatori de Nokia? Incercati la magazinele Nokia, noi nu tinem.”
Aceeasi situatie si la alti furnizori, care tin magazinul deschis pentru cateva casti, huse, incarcatoare si ‘jde telefoane care fac aceeasi chestie.
Idiotii de la Nokia nu sunt in stare sa foloseasca acelasi tip de baterie in toate telefoanele. Acum au scos un model nou, BL-4J, care nu se gaseste nici macar la ei, si pe care telefonul o goleste in juma de zi. De 10 ani incoace de cand sunt utilizator Nokia m-am obisnuit cu minciunile de marketing, gen “5 ore in convorbire si 500 in stand-by”, si acum trebuie sa umblu cu 2 baterii dupa mine, sau 2 telefoane. Pentru ca un telefon sta o luna in stand-by fara cartela SIM in el. In clipa in care l-ai activat in retea, chiar si langa antena de stai, nici un Nokia nu tine mai mult de o zi sau o saptamana. Parca am fi in 1999, nu?
Ca o completare la ce ziceam despre Plus, azi o casă din Corbeanca. Să vezi când o trăzni şi s-or lua DECT-urile prin casă după ei… >:)
Pozele de mai jos sunt de pe acoperişul magazinului Plus de pe Iuliu Maniu. Unde nişte neni au venit şi au montat un paratrăznet activ de tip Ioniflash. Ce face ăsta? Să zicem că sunt 3 clădiri identice, una lângă alta, toate dotate cu paratrăznet cu tijă Franklin (pasiv, sistemul clasic). Niciodată nu vei şti pe care o va alege trăznetul s-o lovească. Dacă una dintre ele ar fi însă dotată cu sistem activ atunci acesta va atrage dirijat lovitura, scutind sistemele pasive de şocuri. Magazinul ăsta este lângă nişte blocuri de 10 etaje, care încă mai au pe ele vechile antene colective, ce ar putea acţiona ca sisteme pasive şi ar proteja magazinul, dar probabil proiectanţii s-au gândit că dată fiind suprafaţa mare a magazinului e mai bine să previi decât să tratezi. Aşa că există şanse 50% ca vreodată trăznetul să lovească blocurile mai înalte de lângă, şi 50% să fie dirijat către Ioniflashul Plusului.
În fine. Oamenii cu paratrăznetul au venit, şi-au făcut frumos munca, au prevăzut chiar şi două coborâri către prizele de împământare… Apoi după ei au venit alţii, cu un cablu de transmisie curenţi slabi. Care au agăţat de paratrăznet o antenă TV sau de date. Să zicem că instalaţia electrică este prevăzută cu descărcătoare care să protejeze cablurile şi consumatorii la inducţie electromagnetică în caz de trăznet. Dar televizoarele şi ce mai au ei legat de cablul de transmisie or fi protejate? Pentru că ar fi râsul de pe lume să lovească trăznetul pe Ioniflash, să se inducă câteva sute de mii de volţi în cablul coaxial sau de care este el, iar în magazin să înceapă să explodeze casele de marcat, POS-urile şi ce mai utilizează antena respectivă.
Nici omul de serviciu nu rezistă condiţiilor de şantier.
Ce-am găsit azi la o intervenţie în Parcul Cişmigiu. Tablou electric cu contor cu transmisie a indexului la distanţă prin intermediul unui modul radio. Nu mai văzusem aşa ceva, doar auzisem că în ţările vest-europene citirea contorului de curent se face de la distanţă, la fel şi deconectarea dacă nu ţi-ai plătit factura. Jos cablul pentru care venisem: subţire (3x1mmp), de prelungitor, nu a făcut faţă consumului (vreo 2kW), distanţei (50 metri, agăţat în copaci) şi protecţiei inadecvate (32A) şi a luat foc. Tabloul lăsat deschis, să poată băga mâna în el toţi copiii din parc şi să plouă peste circuite.
